Planificare familială (sau educaţie sexuală)

Mi-a venit ideea acestui subiect revăzând unul dintre nemuritoarele filmuleţe ale lui George Carlin, care spune la un moment dat “not every ejaculation deserves a name.” De aici începe şi unul dintre cele mai controversate subiecte din lume: pro sau contra avort?

Presa a scos la lumină de-a lungul timpului exemple celebre de femei care la un moment al existenţei lor ca şi mame, au clacat. Pur şi simplu. Femei aparent normale, dintr-acelea pe care le vezi plimbând copiii în parc, lucrând grădiniţa cu flori, pregătind cina pentru toată familia. Femei pe care viaţa le-a adus într-o conjunctură sau alta, unele educate, altele mai puţin. Sigur, exemplele menţionate sunt extreme şi totuşi România înregistrează un număr de aprox. 67.000 de copii abandonaţi; statul îngreunează şi procedura adopţiilor ajutând doar în jur de 1500 de copii, în medie, să fie adoptaţi anual. Pe partea cealaltă există problema infertilităţii, din ce în ce mai acută în zilele noastre din cauza modului (minunat) de viaţă pe care cei mai mulţi îl avem şi a cuplurilor (1 din 6!!!) hipofertile care caută soluţii pentru întregirea căminului.

Am făcut paranteza cu statisticile deoarece am convingerea că multe dintre problemele de care omenirea se loveşte s-ar rezolva de la educaţie. Haideţi să vorbim cu copiii noştri despre sex, despre ceea ce înseamnă sexul responsabil ca şi parte care completează un cuplu nu ca şi monedă de schimb. Haideţi să renunţăm la falsele pudori şi să discutăm cu ceilalţi despre cum pot apela la ajutor specializat, despre ce metode au de a se informa, de a se proteja. Viitorul în care ne proiectăm visele şi speranţele stă în mâinile celor tineri. Astăzi suntem noi, dar pe tinerii de mâine cine îi învaţă? Al cui este rolul: şcoala, familia, societatea, toţi? Părerea mea ca şi tânăr, fost recent adoloscent este că trăiesc într-o societate disfuncţională sexual, în care relaţiile intime se întâmplă după ureche, în care fetiţe de 13 ani îşi expun trupurile odios, în care copii se nasc pentru a ţine cupluri împreună, în care zicala cu “mai punem o cană de zeamă în ciorbă şi mai hrănim o gură” ţine loc de decizie de a păstra un copil. Dar un copil nu se creşte cu o farfurie de mâncare, nici cu hăinuţele de la rude sau prieteni. Se creşte cu responsabilitate şi cu grijă pentru viitor.

Nu sunt vreo susţinătoare a virginităţii, nici vreo puritană, dar sunt de părere că în era informaţiei este inacceptabil să nu se cunoască şi aplice metode contraceptive, să nu existe o prevenţie a BTS-urilor, să alegi un avort când ai fi putut să te protejezi, sau din contră – să faci un copil “că aşa a vrut Dumnezeu”. Dacă ţineai o aspirină între genunchi nu mai era voia Domnului.

Există asta, există asta şi există liberul arbitru. Alege să te informezi şi să te protejezi de decizii care ar putea lăsa cicatrici.

Cristina Mocanu
Cristina lucrează în managementul și dezvoltarea adulților încă din 2012. A susținut cursuri, seminarii în domeniul resurselor umane, motivarea și dezvoltarea angajaților, evaluarea performanțelor, planificare strategică și lidership; a oferit consultanță și coaching individual pentru creșterea șanselor de angajabilitate, branding personal, management și creșterea performanțelor individuale. Ai nevoie de ajutor? Accesează formularul de contact!
Fii sociabil, dă mai departe:
Facebook Twitter Linkedin Tumblr Pinterest Email

7 Comments


  1. // Reply

    Superficialitatea in societatea noastra este credinta ce ne indruma pasii in…rezolvarea tuturor problemelor. Gangrena, in toate domeniile in care omul de rand are un cuvant de spus, si…nu numai, isi trage originea din aceasta – tratarea cu superficialitate a subiectelor importante. Dorinta celor neinstruiti de a…afla este atat de superficiala pe cat este raspunsul si atitudinea celor care sunt in masura sa raspunda. Esenta lucrurilor ce tebuiesc luate in seama, discutate si rezolvate este inlocuita cu eticheta „subiect tabu”. Copii/adolescentii cred ca stiu “tot” iar parintii nu isi mai bat capul prea mult sa ia atitudine in privinta asta ca, vorba aia: ce sa ii mai zic eu, ca stie el mai multe ca mine, cu internetul asta, de la televizor, are atatia prieteni… Educatia a ajuns sa fie perceputa ca un atribut inertial, ca o replica antagonica: pai ce, i-am zis eu sa fure, sa dea in cap sau sa nu mearga la scoala?! Daca cei din jur, apropiati, gresesc, nu venim sa-i corectam, sa-i indrumam ci stim sa-i pedepsim, sa-i condamnam, sa-i sanctionam. Desi traim intr-un ecosistem in care informatia ne este atat de “la indemana”, nu suntem capabili sa ne instruim si sa ne educam sanatos si corepunzator ca sa putem face fata cu responsabilitate si tact problemelor ce pot aparea mai devreme sau mai tarziu in viata noastra, a copiilor nostri si, in general, a celor din jurul nostru.
    Suntem superficiali si in plus…nici nu ne pasa prea mult!


    1. // Reply

      Sunt foarte de acord cu tine. Totuşi cred că schimbările pornesc de la nivel micro, de la individ şi se propagă mai departe către mini-universul fiecăruia. Să arâtăm cu degetul fără a veni şi cu soluţii şi fapte e inutil, conştientizarea fără acţiune nu ne face cu mult mai buni. E un pas, dar nu e destul.



  2. // Reply

    Avortul este inacceptabil. Daca n-ai fost in stare de nicio protectie, faci copilul, accepti iubirea lui fireasca, daruindu-te. Si cresti. 🙂


  3. // Reply

    eu nu-s de acord cu avortul.
    da, in ultima solutie, ca moare femeia daca nu face avort, ca sunt cazuri.
    atunci da
    dar nu-s de acord ca una de ridica coada peste tot si la oricine, ramane bortoasa apoi il avorteaza, ca si cum ar arunca o hartie la cos.
    asa ceva nu!

    bine, nici cu tigancile care fac 15 copii nu mie-e rusine…


  4. // Reply

    Inainte de orice altceva, sunt foarte pro-avort, indiferent de motiv. Inclusiv, ba chiar in special din motivul “pur si simplu nu vreau o sarcina si un copil” – e corpul femeii, ea decide. Punct.

    Insa… sunt de acord ca e mai simplu ca o sarcina sa nu apara decat sa scapi de ea. Sa fim seriosi, prezervative se gasesc usor in zilele noastre. Exista farmacii, super/hipermarketuri (unde nici nu-s asa scumpe), benzinarii…

    Iar un avort facut in ultimele trei luni… e aiurea. Mneah, scapi de o gura de hranit, da’ tot te-ai simtit ca dracu’ atatea luni, deci singurul castig e pe plan financiar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.