“Fii tu însuţi” , “Exprimă-te liber”, “Totul este posibil”, “Schimbă lucrurile”, “Ai curaj” , “Nu te teme”, “Inspiră-i pe ceilalţi” şi alte mii de astfel de mesaje motivaţionale ne “invadează” prin intermediul reţelelor de socializare.
Partea bună este că aceste mesaje sunt un reminder al pozitivismului şi frumuseţii vieţii.
Şi totuşi, aceste îndemnuri, scoase din contextul în care au fost ele spuse, scoase din poveştile care le-au dat naştere, sunt destul de seci şi goale de însemnătate.
Partea mai puţin bună este că oamenii care ar trebui să treacă vorbele mai mult prin filtrul gândirii, se simt încurajaţi să nu o facă şi confundă liberatea de exprimare cu tupeul.
Admir oamenii care susţin cu fermitate lucrurile în care cred. La fel, îi admir pe cei care îşi rezervă dreptul de a se retrage atunci când trebuie.
Admir oamenii care pun piciorul în prag atunci când este vorba de un motiv ce face apel la convingerile lor!
În opoziţie, mi-aş dori ca aceia care luptă împotriva curentului pentru toane, nu pentru convingeri, să fie înzestraţi de natură cu două secunde delay între gândire şi reacţii.
